Este un roman din Transilvania peste care a trecut toata istoria artelor lumii, studiata acum aproape 30 de ani, Ia Düsseldorf. Au urmat, in viata sa, calatoriile culturale in Europa: vizitarea unor locuri speciale din care a "extras" - cu simtul pictorului indragostit de lumina si culoare, de efectele vietuirii culorii in propria interioritate - pasaje plastice spectaculoase pentru formatia sa. Muzeele l-au ajutat sa-i cunoasca indeaproape pe William Turner, care l-a fascinat inca din adolescenta, Van Gogh, Monet, Renoir, Velasquez, Vermeer, Tizian, El Greco, Balthus. "Trebuie sa recunosc ca am picat ca de pe Luna la Academia de Arte din Düsseldorf, unde erau vizibile nenumarate aspecte ale artelor contemporane. Am aterizat in mijlocul artei abstracte, al artei conceptionale...", ne spune Ioan Iacob, care expune, pentru prima oara in Romania, la Galeria - anticariat "Curtea Veche", condusa de Marius Nicolescu.
Recunoaste ca a fost, un timp, ca orice pictor la inceput de drum, sub influenta acestor maestri ai artei europene, dar, cu timpul, s-a "debarasat de tot felul de influente, care si-au avut si ele rolul lor". Am deslusit, in pictura lui Ioan Iacob, o caldura a culorii, o catifelare a pastei si un dialog intre tonuri de o frapanta sonoritate muzicala, intr-un fel improprii zonei geografice unde traieste si creeaza. Ele par desprinse, mai degraba, din plaiurile transilvanene inmuiate in visul verilor sau al toamnelor inrodite.
"Imi este greu sa explic de unde vin toate acestea in pictura mea", imi spune. "Cred ca este vorba de structura mea psihica, sufleteasca, spirituala. Si mai cred ca este o unitate pe care as duce-o cu mine oriunde as merge. Probabil ca in subconstientul fiecarui artist exista un tezaur de imagini si culori pe care incearca sa le transpuna, sa le scoata din interior. Astfel, apar vizibile anumite detalii din tezaurul lui intim"
