Comisia Europeana va prezenta, la data de 16 mai, penultimul raport de tara privind progresele facute de Romania. In sinteza celui din toamna anului trecut, Comisia sustinea ca exista riscul unui dezechilibru al cresterii economice, dat fiind faptul ca ritmul s-a bazat pe consum si a determinat o balanta comerciala in deteriorare, iar aceasta, cuplata cu reforma fiscala si cresterea cheltuielilor publice, a dus la o majorare a deficitului public. In acest context, este de asteptat ca deficitul de cont curent sa creasca in continuare, pentru ca Romania va plati, dupa integrare, aproximativ 2,5% din PIB pe an in contul contributiilor de membru si al cofinantarii fondurilor europene. Daca nu cresc, ar insemna, spun autoritatile, ca va fi inregistrat un deficit bugetar de peste 3%, iar Romania nu ar mai indeplini criteriile de la Maastricht. In plus, tinta de inflatie constituie un motiv major de ingrijorare pentru Banca Nationala, care isi vede periclitata prognoza atat din cauza recent-promulgatei taxe pe viciu, cat si a altor potentiale socuri viitoare care pot veni, in special, din sfera ofertei. Deci, in tot acest context, orice decizie luata in domeniul taxelor este vitala pentru indeplinirea conditiilor de aderare. Fara doar si poate, pe cetateanul roman nu-l intereseaza toata aceasta argumentatie. Pe el il intereseaza doar ca nivelul lui de trai sa fie in crestere, nu in scadere. Cu alte cuvinte, el apreciaza politica economica guvernamentala doar prin prisma preturilor, a salariilor sau a pensiilor. Asta a inteles foarte bine Partidul Conservator cand a propus TVA redus de 9% la alimentele de baza, o masura de pe urma careia s-ar putea reduce preturile la paine, carne, lapte, ulei, zahar sau orez. Cu o imagine sifonata de audierile vicepremierului Copos pe la DNA pentru afacerile facute cu statul in defavoarea statului, sansa partidului condus de Dan Voiculesc