Copiii din flori (sau copiii nelegitimi) au ramas o sintagma transmisa din generatie in generatie.
Cu trecerea vremii, o data ce preconceptiile s-au schimbat, iar gandirea a devenit mai libera si mai deschisa, sintagma "copii din flori" nu a mai fost atat de stigmatizanta. "Pe vremea bunicilor nostri, femeia care dadea nastere unui prunc al carui tata era numai de ea stiut era considerata de moravuri usoare, o rusine pentru familie si pentru comunitate si, prin urmare, marginalizata.
fAMILIA. In comunitatile in care toata lumea cunostea pe toata lumea, nu de putine ori familia fetei recurgea la tot felul de compromisuri (casatorii aranjate, mutarea in alta localitate) pentru a spala rusinea familiei. Si atunci ca si acum, din pacate, preocuparea pentru dezvoltarea psihica a copilului era plasata intr-un plan ceva mai secundarâ¦", spune Ana Bogdea, psiholog in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Sector 6. Psihanalistul Francois Dolto spunea: "Fiecare fiinta umana are in adancul ei o idee, o reprezentare despre mama si despre tata, chiar daca ei nu exista fizic. Este o lege psihologica impotriva careia nu putem face nimic". Orice copil are nevoie de ambii sai parinti. Este formula care-l ajuta pentru o dezvoltare armonioasa, pentru a se structura afectiv, cognitiv, ca fel de "a fi" in relatia cu lumea.
SOLUTIE. Ce e de facut in cazul copiilor crescuti doar de un parinte (cel mai des, de mama)? "Trebuie ca motivul (plecarea, separarea de tata) sa fie discutat cu copilul, astfel incat celalalt parinte sa nu fie invinovatit. I se poate spune: «Tatal tau m-a parasit pe mine, dar tu, cand vei vrea, vei putea sa-l cauti». Astfel, copilul il pastreaza pe celalalt in mod simbolic, chiar daca fizic este absent. Este de dorit sa nu-l invinovatim pe celalalt parinte, deoarece copiii tind sa preia aceasta vinaâ¦". Copiii din
