„Pana cand statul poate urmari o datorie fiscala?" este o intrebare pe care si-au pus-o multi datornici, fie ca este vorba de persoane fizice, fie de companii. Daca trece o perioada de timp si organele statului nu au actionat conform procedurilor legale pentru stabilirea sau recuperarea datoriei fiscale, dreptul de a actiona impotriva contribuabilului se prescrie, adica nu mai poate fi exercitat.
Despre modul in care actioneaza prescriptia ne da detalii avocatul
George TRANDAFIR, de la societatea civila de avocati STOICA & Asociatii
Prin interventia prescriptiei, contribuabilul este eliberat de obligatia de a-si plati datoriile catre stat, in timp ce creditorul nediligent, respectiv statul, este sanctionat de lege, pierzand posibilitatea de a recupera datoria fiscala.
In general, prescriptia actioneaza ca un fel de sanctiune pentru creditorul neglijent care, timp indelungat, nu depune niciun efort pentru recuperarea creantei sale.
Termenul de prescriptie in materie fiscala
Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani.
Insa termenul de prescriptie incepe sa curga in momente diferite, de la caz la caz. Pe de alta parte, acest termen poate fi suspendat (cand in calculul termenului nu se include o perioada de timp) sau poate fi intrerupt, cand se considera ca termenul incepe sa curga din nou, fara sa se ia in considerare perioada deja implinita din respectivul termen.
Reglementarile referitoare la prescriptia fiscala sunt prevazute in Codul de Procedura Fiscala. Acest act normativ reglementeaza doua capitole distincte, respectiv prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale si prescriptia dreptului de a cere executarea