- Editorial - nr. 74 / 17 Aprilie, 2006 "Osana! Binecuvantat este cel ce vine in Numele Domnului, Imparatul lui Israel" (Ioan 12,13). Sunt cuvintele de bucurie rostite de cei care iesisera in intampinarea Mantuitorului Iisus Hristos, cand a intrat ca un imparat in Ierusalim, spre a se da de buna voie la chinuri si la moarte pentru noi, pacatosii. Iisus venise din Galileea in Ierusalim pentru a participa la Sarbatoarea cea mare a Pastelor, tinuta de evrei cu mare cinste intru amintirea scaparii din robia Egiptului. Pentru noi, crestinii, de peste 2.000 de ani, in Duminica Floriilor, a intrarii triumfale in Ierusalim, se incheie Postul Mare si incepe Saptamana Mare a sfintelor patimi, anotimp de rememorare, cainta si un urcus pe drumul Crucii, dupa Iisus Hristos, un drum al vietii, iertarii si mantuirii, un parcurs fara de care nimeni dintre oameni nu se poate mantui. "Bucura-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te fiica Ierusalimului, ca, iata, Imparatul vine la tine, drept si biruitor, smerit si calare pe magarul asinei" (Zaharia 9,9). Sunt cuvintele care ne vestesc din vechime acest inceput de drum. Urmeaza o saptamana mai deosebita decat celelalte de peste an. Iisus intra in Ierusalim, insotit de oameni cu ramuri verzi de finic in maini. Hristos blestema smochinul fara roade care se usuca. Noi, cei de azi, sa ne ferim de blestemul nerodirii, pentru a nu impiedica credinta, dragostea si nadejdea sa se inmulteasca in sufletele noastre. Hristos primeste pe femeia pacatoasa sa-i spele picioarele, iar noi ne spalam pacatele prin Taina Pocaintei. Apoi, Hristos este vandut de Iuda la iudei cu 30 de arginti. Oare cati dintre noi, cu voie sau fara de voie, ispititi de desertaciunile acestei vieti nu l-au vandut pe Iisus? Cutremuratoare intrebare. Hristos spala picioarele ucenicilor la Cina cea de Taina, ca un semn de smerenie, iar noi suntem chemati astazi sa renun