Ministerului Finanţelor responsabilitatea pentru verificarea aspectelor procedurale în contractele de achiziţii publice.Preşedintele a mai refuzat o dată să promulge această lege, la începutul Ministerului Finanţelor responsabilitatea pentru verificarea aspectelor procedurale în contractele de achiziţii publice.

Preşedintele a mai refuzat o dată să promulge această lege, la începutul acestui an, pentru că era neclară în stabilirea responsabilităţilor. Problema achiziţiilor publice - în statele europene, o piaţă de peste 16% din PIB, la noi, după unele opinii, până la 20% din PIB - este marcată cu "steguleţ roşu" în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, care îl numeşte "o zonă de îngrijorare semnificativă", şi ne recomandă impunerea unor proceduri de achiziţii publice "transparente şi competitive". Ultima variantă a legii stabileşte că ARNMAP - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - va fi în subordinea guvernului, nu a Ministerului Finanţelor (MFP). Potrivit preşedintelui ARNMAP, Alexandru Cojocaru, "nu e vorba de nicio subordonare, ci de două instituţii complet separate. E un pachet legislativ pe care şi Comisia Europeană l-a gândit aşa". Dacă MFP se ocupă de controlul ex- ante- înainte de semnarea contractului de achiziţii publice -, rolul ARNMAP va fi acela de monitorizare şi de reglementare.

Autorităţile publice, obligate să raporteze la MFP

În România sunt peste 10.000 de autorităţi publice. Acestea vor trebui să înştiinţeze Ministerul Finanţelor despre iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de lucrări şi de concesiune. Potrivit preşedintelui ARNMAP, Ministerul Finanţelor va alege, pe baza unei analize de risc, contractele şi autorităţile la care participă în calitate de observator. MFP va verifica aspectele procedurale pentru contractele de lucrări şi concesiune de lucrăr