Politica europeana de vecinatate reprezinta si va continua sa reprezinte o prioritate a Romaniei. Ea va juca un rol-cheie in gestionarea relatiei dintre Uniunea Europeana si tarile vecine, dintre care unele chiar candidate la statutul de membru al UE, dupa aderarea Romaniei. Implicarea activa a tarii noastre in aceasta politica, dupa data aderarii, se va traduce inclusiv prin atragerea de fonduri si prin dobandirea unei pozitii ''privilegiate'' in randul statelor membre.
Problema pe care o ridica politica europeana de vecinatate este reprezentata in principal de modul in care Uniunea Europeana trebuie sa abordeze relatia cu statele vecine, in conditiile in care o buna parte dintre acestea sunt atrase de ideea de a fi membru al UE, iar capacitatea de absorbtie a Uniunii este una limitata.
Potrivit ministrului Integrarii Europene, prezent la conferinta cu tema ''Romania si vecinii sai: oportunitati si provocari ale politicii de vecinatate a Uniunii Europene'', „Romania este gata sa impartaseasca din experienta proprie de cooperare si negociere cu Uniunea Europeana in sectoarele in care vecinii sai se confrunta cu dificultati, atat pe plan legislativ, cat si in domeniul implementarii standardelor comunitare.
In conditiile in care frontiera UE se va muta, prin aderarea Romaniei si Bulgariei, la Marea Neagra, Romania face demersuri in vederea construirii unei relatii de parteneriat intre OCEMN (Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra) si Uniunea Europeana, cu efecte concrete in planul atragerii UE la implementarea unor proiecte de dezvoltare initiate in zona”.
Pe langa chestiunile legate de siguranta frontaliera si de cooperarea regionala, a subliniat Hugues de Chavagnac, consilierul prezidential pe probleme de integrare europeana, politica de vecinatate presupune insa si atenuarea unor posibile conflicte pe care le poate determina exti
