Intr-un interviu recent, presedintele Traian Basescu a reluat tema prezentei militare americane pe teritoriul Romaniei. Seful statului a exclus, din nou, posibilitatea declansarii unui atac american impotriva unui alt stat de la una dintre viitoarele baze americane.
Deschiderea celor patru puncte de sprijin pentru militarii americani a insemnat implinirea vechiului vis: vin, in sfarsit, americanii, ca aliati, dupa ce in urma cu 60 de ani ne-au trimis bombe, iar intre timp bezele!
„Tratatul de acces" romano-american completeaza acordul NATO- SOFA (privind statutul fortelor tarilor membre), semnat la Londra in 1951 (in vigoare pentru Romania din 4 decembrie 2004), si Acordul intre Romania si SUA privind statutul fortelor Statelor Unite in Romania (SOFA Aditional), semnat la 30 octombrie 2001 la Washington.
O legatura mai speciala cu SUA, decat au ceilalti membri NATO din aceasta parte a Europei, a fost explicata prin pozitia Romaniei la Marea Neagra.
Romanii si bulgarii ocupa capul de pod vestic al noului perimetru geopolitic de interes major pentru securitatea americana, numit si Orientul Apropiat Extins. A existat o disponibilitate pro-americana a tuturor guvernantilor romani, dupa 1995, remarcata si in timpul operatiunilor din Balcanii de Vest, si in cazul interventiei conduse de America in Irak.
Un alt argument este dorinta americana de „occidentalizare" in continuare a Europei, in directia Ucrainei si chiar a Belarusului. Succesul revolutiei portocalii de la Kiev, oricat de ipotecat de instabilitatea interna si complicarea relatiilor cu Rusia, a conferit o pondere suplimentara Romaniei.
Alegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte, in decembrie 2004, in contextul schimbarilor din Ucraina, a facut sa para normala agenda de politica exerna neobisnuita a acestuia. In declaratia sa de la 13
