Becali a aparut duminica la adunarea partidului sau, PNG, coborând din luxosul sau Maybach. Ca intr-un film de Fellini, ducea in spate un crucifix. Era de vazut imaginea asta. E clar ca traim intr-o Românie suprarealista, o Românie ireala si absurda. Scena nu se intâmpla la un mic schit, la Maglavit, la o mânastire populata de calugari. Sus-numitul Becali, multimiliardar, developper imobiliar, e unde nu te astepti. Nu a coborât sa faca pomeni, sa mai arunce niste milioane milogilor & ologilor, sa strige in fata camerelor de luat de vederi verzi si uscate. Ca e milos si ajuta saracii, ca repara biserici. Ca e trimisul lui Dumnezeu pe pamânt sa scoata dracii din România. Ca tara nu il are decât pe el si trebuie neaparat sa ajunga presedinte. Ca el e cel mai tare politician, ca e de neoprit pâna la Cotroceni, ca el e seful! Povestea se consuma duminica dimineata, in buricul târgului, la Hotel Marriot. Becali are doua motorase de imagine. Intâi, victoriile Stelei care il aduc pe micile ecrane etapa de etapa. Aici se da in spectacol, lanseaza neroziile cele mai ciudate, striga, jigneste pe toata lumea. Când se calmeaza spune si lucruri care pot sa intereseze. Are un discurs anticoruptie, arata sigur pe el, si asta place. Razboinicul luminii este un mascarici, un caraghios, dar asta il face popular. Oamenilor le place sa râda de cineva, care le exprima cu glas tare frustrarile. Nu e de mirare ca sondajele arata ca urca. El il rivalizeaza deja la capitolul increderea electoratului pe Corneliu Vadim Tudor, 30%. Partidul lui, PNG, a depasit pragul electoral. Asta inseamna ca e posibil sa intre in parlament la viitoarele alegeri. Guraliv, temperamental, spontan, cu replica prompta, direct, Becali este o copie in mic a lui Basescu si Vadim Tudor. Ambii lideri populisti, atenti sa fie pe val. Ei spun ce vrea lumea sa auda, fara sa puna mare pret pe idei, convingeri, doctrina, re