Revoluţiei din faţa fostului Senat, două blocuri de sticlă de 5 şi 6 etaje. Pe lângă spaţiile de birouri, respectivele construcţii vor îngloba o serie de galerii comerciale şi expoziţii, Revoluţiei din faţa fostului Senat, două blocuri de sticlă de 5 şi 6 etaje. Pe lângă spaţiile de birouri, respectivele construcţii vor îngloba o serie de galerii comerciale şi expoziţii, toate aducătoare de profit pentru cei care le vor administra şi exploata.

Conform scriptelor de la primărie, aici se va derula un parteneriat public-privat, genul de afacere care a stârnit în ultima vreme controverse, oriunde a fost pusă în practică. Este cazul proiectului de modernizare a centrului Clujului sau a complexului de locuinţe din Iaşi. Reţeta este acum pregătită şi pentru Capitală, urmând ca licitaţiile să aibă loc imediat după ce va fi dezafectată "ţepuşa cu cartof".

Într-o zonă considerată centru istoric, amplasarea a două construcţii de sticlă, care ies complet din peisaj, încalcă cele mai elementare principii arhitecturale. Constatarea aparţine mai multor specialişti în domeniu, excepţie făcând doar Viorel Hurduc, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti, personajul care a creionat viitorul plan urbanistic zonal în perimetrul cu pricina. Surse din primărie ne-au informat că miza acestor proiecte este de fapt terenul pe care vor fi amplasate construcţiile. Aceasta va fi, de altfel, şi participarea publică la viitoarele proiecte. Este vorba de o zonă unde teren liber nu mai există, iar investitorii sunt dispuşi să plătească mai mult de 1.000 de euro pe metru pătrat. Gheorghe Udrişte, director în cadrul Primăriei Capitalei şi unul dintre cei care s-au ocupat de documentaţia zonei "Piaţa Revoluţiei", neagă că în spatele proiectelor s-ar afla unele grupuri de interese. "ştiu că domnul Ghilduş, părintele ţepuşei cu cartof, încearcă să facă valuri, nemulţumit fiind de iminen