toate procedurile de adopţie până la 1 ianuarie 2005. În această perioadă au fost aprobate de guvern 1.115 cereri de adopţie, fiind considerate "cazuri excepţionale impuse de interesul toate procedurile de adopţie până la 1 ianuarie 2005. În această perioadă au fost aprobate de guvern 1.115 cereri de adopţie, fiind considerate "cazuri excepţionale impuse de interesul superior al copilului", ajungând în instanţă doar 1.003. Cererile depuse în perioada Moratoriului, dar neaprobate de Guvernul României, au fost analizate dosar cu dosar. A reieşit că sunt cereri depuse de 1.100 de cetăţeni străini. După ce s-au eliminat cererile de adopţie care nu nominalizau copiii şi dosarele pe care le-au solicitat înapoi familiile care au renunţat între timp, a mai rămas de evaluat situaţia a 1.092 de copii. Dintre aceştia, doar 17 au îndeplinit condiţiile de adopţie internaţională, restul fiind reintegraţi în familia naturală, daţi în plasament, înfiaţi de cetăţeni români, decedaţi, neadoptabili sau acum sunt majori. În prezent, cetăţenii străini care doresc să înfieze copii din România sunt obligaţi să aibă domiciliul stabil în ţara noastră sau să fie rude de gradul II ale copilului respectiv.

Pentru reluarea adopţiilor internaţionale în România,

Un cuplu de americani îşi va pleda cauza la Bruxelles

Allyson şi Michael Schaaf, din statul New Hampshire, însoţiţi de congresmenul Jeb Bradley, îşi vor pleda cauza în favoarea ridicării interdicţiei asupra adopţiilor internaţionale în România, pe lângă membrii Parlamentului European. Americanii speră că la Bruxelles li se va promite includerea, în raportul Comisiei Europene, a unei clauze în favoarea reluării adopţiilor internaţionale de copii români. Familia Schaaf mai are un fiu, Iain, în vârstă de 6 ani, adoptat din România în 2000, iar moratoriul le-a blocat adopţia unei fetiţe de patru ani, care este so