Arestarea lui Bernardo Provenzano, şeful Cosa Nostra, este considerată, deocamdată, un mare succes al luptei împotriva Mafiei siciliene. Acum în vârstă de 73 de ani, “Il capo di tutti capi” era căutat de 43 de ani, existând împotriva lui un mandat de arestare din 1963! Dar, iată, vor spune optimiştii, a fost prins! Însă, în scurtă vreme, euforia va trece. Vor începe anchetele interne, în special în cadrul poliţiei din Palermo. O instituţie care a cheltuit enorm din bugetul public şi căreia i s-a pus la dispoziţie aproape tot ce a cerut – de la mijloace tehnice sofisticate la legi proprii de organizare, “croite” special pentru a permite “jocuri” interzise celorlalte autorităţi – va trebui să explice opiniei publice de ce şi cum l-a “ratat” sistematic, zeci de ani, pe marele ”naş”.

Ultimul succes similar a fost în 1993 şi s-a sfârşit cu demisii importante. Asemănările sunt izbitoare. După 30 de ani de căutări, Salvatore (Toto) Riina, predecesorul lui Provenzano în funcţia supremă a mafiei, a fost prins pe baza “pontului” oferit de un informator. În tot acest timp, Riina a comandat moartea a sute de persoane, iar pe 40 le-a executat cu mâna lui. Din 1970, de când a fost pus în libertate de un judecător foarte scrupulos, Riina a ordonat executarea multor judecători, procurori şi poliţişti, porniţi pe urmele lui. Tot “succesul” capturării a fost compromis până la ridiculizare când s-a aflat că Riina fusese ascuns în propria casă în toată perioada “căutărilor”.

Cineva a trădat în ambele cazuri. Despre Provenzano s-a aflat deja că, deşi era cea mai căutată persoană din Italia, ar fi fost operat în Franţa, pe banii sistemului de asigurări de sănătate din peninsulă! O sfidare mai mare la adresa statului italian nici nu se putea. Apoi, diferenţele de fizionomie dintre datele reale – vizibile abia acum – şi cele ce au stat la baza portretului-robot, după care e