Hidrotehnistii acuza secarea baltilor pentru a le "reda" agriculturii si incorsetarea Dunarii pe malurile bulgar si sarbesc.
Pe fondul zvonurilor privind cresterea debitului la intrarea in tara, autoritatile au continuat sa faca teren. Au fost evacuate deja peste trei mii de persoane, cele mai multe din judetul Dolj, unde Dunarea a strapuns un dig si continua sa faca prapad.
Tot ieri au avut loc doua spargeri ale digului, in judetele Ialomita si Calarasi, menite sa inunde controlat cateva mii de hectare de teren (cu 400 de milioane de metri cubi de apa) si, astfel, debitul fluviului sa scada pana miercuri cu 300 mc/s. Daca planul va reusi, cresc sansele ca marile orase din aval sa scape neinundate.
Spargerea digurilor
Spargerea voluntara a digurilor e mai complicata decat pare. Plecati pe teren pentru confirmarea zonelor in care erau stabilite deversarile controlate, oficialii de la Ministerul Mediului au avut parte de surprize: "Am gasit fabrici, uzine de apa si locuinte, asa ca a trebuit sa gasim alte variante, Calarasi-Raul si Facaeni-Ialomita", a declarat secretarul de stat Lucia Varga.
Pe de alta parte, ministrul Sulfina Barbu a explicat de ce nu au fost sparte digurile mai devreme: "Am asteptat sa se ajunga la un anumit nivel al debitelor". Tehnic, deversarea controlata se face prin aruncarea in aer a unor portiuni din diguri. Prin nisa realizata astfel, apa se scurge spre terenuri folosite pentru pasunat.
De ce s-a ajuns aici?
Specialistii in constructii hidrotehnice au cateva explicatii. Ei sustin ca de 30 de ani nu s-au mai facut indiguiri pe Dunare, iar dupa 1990 digurile si albia fluviului nu au mai fost intretinute. "In plus au aparut balastiere, vile si mici industrii care au afectat albia. Si fluviul se razbuna", ne-a declarat Tanta Graur, inginer hidrolog, cu o experienta
