Conferinţa episcopilor catolici din România, care îi include pe ierarhii romano-catolici şi greco-catolici, se va întruni în 30 Aprilie la Blaj, sub preşedinţia mitropolitului greco-catolic Lucian Mureşan. Aceştia vor asista la ceremonia înălţării Bisericii Greco-Catolice la rangul de Arhiepiscopie Majoră, ceea ce echivalează cu statutul patriarhiilor ortodoxe.
Noul arhiepiscop major, Lucian Mureşan, va fi instalat în scaunul de ierarh de către cardinalul Daoud Moussa, prefectul pentru Bisericile Catolice Orientale, care este şi patriarh emerit. La ceremonie au fost invitaţi reprezentanţi ai tuturor bisericilor greco-catolice şi melkite unite cu Roma.
De asemenea, Conferinţa Episcopilor Catolici din România va stabili şi regulamentul de convocare al unui Conciliu (Sinod). Sfântul Sinod va avea ca misiune stabilirea noii titulaturi a arhiepiscopului major. Acesta ar putea primi ca formulă de adresare titulatura " Preafericite Părinte", aşa cum este cazul patriarhului ortodox Teoctist, sau " Beatitudine", cum este cazul arhiepiscopului major al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, cardinalul Lumbomyr Husar. Există voci care susţin că formula de adresare va rămâne aceea de " Înalt Prea Sfinţite".
Potrivit unor surse oficiale din interiorul Bisericii Greco-Catolice, cea mai importantă problemă de pe agenda viitorului Sinod va fi, însă, numirea unor noi episcopi. Astfel, va fi reluată tradiţia întreruptă în anul 1948, când ultimul episcop greco-catolic de Bucureşti, Vasile Aftenie, vicar al Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Făgăraş, a fost ucis în temniţele Securităţii. Totodată, ar putea fi numit un episcop-vicar al Arhiepiscopiei Majore nou înfiinţate, un episcop auxiliar pentru Dieceza de Maramureş şi un episcop pentru cea de Lugoj. Este posibilă înfiinţarea unor noi episcopii, cum ar fi, de pildă, cea din Bucureşti, sau crearea unei mitropolii pe
