Adevaratul castig al denominarii, adevarata intrare in normalitate ar fi ca romanii sa tina cat mai rar in palma acest leu greu. Dupa 500 de lei noi - adica 5 X 1.000.000 de lei vechi - Banca Nationala va lansa la 1 decembrie 2006 o a doua bancnota care nu-si gaseste corespondent in vechea emisiune: 200 de lei noi, echivalentul a 2.000.000 de lei vechi. BNR vorbeste despre normalitate: obisnuirea populatiei cu utilizarea insemnelor din UE (unde circula atat hartii de 200, cat si de 500 de euro). Dar de ce nu pomeneste nimic despre economia subterana? 3.500 de bancnote de un milion - banii spalati prin achizitia unei proprietati - devin 1.750 de hartii de 200 sau 700 de 500 nou-noute, ceea ce permite inlocuirea geamantanului cu servieta. Iata cum si aici "totul se simplifica".
Fireste ca afirmatia de mai sus nu-i decat o speculatie. Plata a 3,5 miliarde de lei vechi se poate face chiar mai usor in echivalent, sub forma a 200 de bancnote de 500 de euro. Ceea ce insa nu se poate nega este ca, si dupa denominare, Romania ramane tot o tara de cash. Cardurile, acelea care le permit americanilor sa vada de unde vin si unde pleaca banii, constituie pentru romani o notiune greu de acceptat. Chiar, de ce Banca Centrala a SUA nu emite nici bancnote de 500, nici de 200, ci se margineste la 100 de dolari?!
Cu alte cuvinte, desi nu suntem adeptii "teoriei conspiratiei", nu se poate trece peste abundenta de salarii la negru, de venituri nedeclarate, mutate cu valiza si peste tendinta de a maximiza profitul numai pe seama umflarii pretului final. De aici se trage concluzia ca decalajul tehnologic fata de Occident poate fi redus pe seama investitorilor straini, dar aceleasi rezultate se pot obtine si pe seama intreprinzatorilor autohtoni, atunci cand statul inchide ochii la munca la negru, la neplata datoriilor ori la majorarea preturilor pe piata interna pentru a se
