O comunitate nu prea numeroasă, dar bine închegată, cu reguli precise şi a cărei membrii – circa 300 la număr – sunt alături unii de alţii şi la bine şi la rău. Despre baptiştii mureşeni, dar şi despre modul cum se pregătesc aceştia de Sărbătorile Pascale, ne-a vorbit păstorul Nicu Stremţan de la Biserica baptistă "Libertăţii".
Biserică neoprotestantă, biserica baptistă a apărut în Occident cu mult mai devreme decât în România. În anul 1845, un oarecare Karl Scharschmidt din Germania a fost botezat la Bucureşti în religia baptistă de către păstorul Oncken. Treptat, în Bucureşti s-a format o congregaţie de baptişti, vorbitori de limbă germană. Odată cu revenirea în România a lui Constantin Adorian, român care studiase la Seminarul baptist din Hamburg, cultul baptist se dezvoltă şi în rândul comunităţii româneşti. Mai mult chiar, până în anul 1919 când ia fiinţă Uniunea Baptistă din România, baptiştii se organizează la nivelul tuturor provinciilor româneşti. Până în urmă cu 40 de ani, la Târgu Mureş a existat doar o biserică baptistă maghiară, dar odată cu anul 1966, prin strădaniile lui Pop Iacob, Gliga Petru, Gaja Ioan şi nu în ultimul rând a lui Gavril Poenaru, s-a format o comunitate baptistă românească. Spre deosebire de alte religii unde botezul are loc la naştere, botezul la baptişti are loc la maturitate şi reprezintă un act de voinţă a celui pregătit să-l urmeze pe Hristos în credinţă. De asemenea, baptiştii susţin separarea bisericii de stat şi ca atare se autofinanţează. Mai trebuie spus şi faptul că Biserica baptistă a fost recunoscută şi a funcţionat şi în timpul regimului comunist. În momentul de faţă, în Târgu Mureş există două biserici baptiste româneşti: Biserica baptistă "Libertăţii" de pe strada cu acelaşi nume din municipiu şi Biserica nr.2 din cartierul Dâmbu Pietros.
Tradiţiile se respectă, deşi ele nu ţin de cultul baptist
"