PASTI De cand ingerul a vestit Invierea Domnului, coaja oului povesteste crestinilor despre eternitate, suferinta, moarte si inviere in culorile sangelui, ale luminii, ale dragostei si cerului. Chisita moseste pe haina oului, el insusi purtator de viata, nasterea unei minuni.

Tot romanul cinsteste Invierea Domnului cu oua rosii pe masa. Obiceiul colorarii oualor si daruiri lor a traversat veacuri precrestine, devenind simbolul sarbatorilor pascale. Asa cum puiul de gaina sparge coaja oului si iese in lumina zilei, tot asa Mantuitorul si-a parasit mormantul si s-a intors la viata. In alte vremuri, ouale se colorau cu vopsele vegetale, in galben, culoarea Soarelui pe bolta Cerului, si in rosu, culoarea discului solar la rasarit si apus. Ulterior, ele au inceput a fi decorate cu chipul lui Hristos, cu figuri de ingeri si apoi cu diferite motive artistice.

POVESTE IN CULORI. Filofteia Dragnici din Paltinu, comuna Vatra Moldovitei, judetul Suceava, merge cu oua incondeiate pe la targurile din tara. A venit si acum la Bucuresti cu minunatiile pe care a invatat sa le faca din batrani. Randuite in cosuri impletite, ouale impodobite cu motive traditionale, crucea Pastilor, carligul ciobanului, ramuri de flori, coarnele berbecului, frunze de stejar sau trifoi si-au primit fiecare jertfa mestesugului. Iti poti inchipui cum Filofteia sterge ouale albe cu stergarul, apuca cu mana o unealta si le goleste de continut. O vezi cum le asaza apoi cu grija pe soba, la uscat. Unul cate unul trec sub condeiul chisitei, unealta care moseste plasmuiri minunate in culori. Modelele incep sa se contureze pe coaja alba, intai cu ceara curata de albine, in spirale si linii. Unul cate unul, ouale fac o baie de vopsea galbena timp de o jumatate de ora. Ies la uscat pe cofraje de carton si, pe galbenul cald, liniile din ceara continua motivul initial.

Iar o baie, de culoare rosie,