- Diverse - nr. 78 / 21 Aprilie, 2006 Sfintele Pasti O sarbatoare religioasa mare, imparateasca, celebrata de toti crestinii, este Invierea Domnului, Sfintele Pasti. Ultimul dictionar prevede, pentru numele sarbatorii, substantivul propriu masculin Paste, plural doi Pasti, dar plural neutru in Sfintele Pasti. Paste, Pasti, pe langa semnificatia de sarbatoare, numeste painea sfintita care se imparte credinciosilor in ziua de Pasti (Pasti este o varianta libera alaturi de Paste, pe care o putem socoti literara). Cei care pleaca de la biserica duc acasa Pasti, care se iau inainte de masa sarbatoreasca. Prin unele sate, se asociaza un numar de cetateni care au sarcina de a procura cele necesare pentru Pasti. In Basarabia, gospodinele aduc la biserica, in noaptea Invierii, cosuri cu alimente, pe care preotul le sfinteste. Cuvantul Paste (Pasti) este vechi si frecvent in limba romana, figurand in unele expresii. Astfel: Nu-s in toate zilele Pastile sau O data pe an sunt Pastile, cu sensul: evenimentele fericite nu se intampla prea des. Alte exprimari: din an in Pasti, din joi in Pasti, din Pasti in Craciun, toate cu intelesul: foarte rar. O expresie cu valoare adverbiala, proprie limbajului familiar, este: La Pastile calului (sau cailor) cu intelesul: niciodata. Expresia nu are in vedere Sarbatoarea pe care nu o pot avea caii, ci pleaca de la expresia: Paste, murgule, iarba verde, adica: astepti in zadar, iti faci iluzii! Un adjectiv neologic pascal are intelesul: care apartine Pastilor, privitor la Pasti. Exista sintagma: mielul pascal. Pasca, plural pasti este denumirea unui cozonac traditional pentru aceasta sarbatoare, umplut cu branza, stafide, smantana, mac, rahat, nuci. Pasca este si anafura pe care preotul o imparte credinciosilor in ziua de Pasti. Pasca, in imbinarea pasca evreiasca, este un preparat alimentar traditional, facut din aluat nedospit, co