Din apropiere
scriu despre moarte
cu uşurinţa cu care înfig cuţitul de la doi
paşi
Ne-am întors
ne-am întors tencuiţi cu pământ şi sânge
cu genunchii zdrobiţi şi cu ochii prăvăliţi afară din ţeste
mai puţini
dar fără să ne ştim vreodată numele
stăm înşiraţi umăr lângă umăr
şi fiecare îşi primeşte trofeul;
un pepene în care a fost încrustată
faţa celui ucis cu sabia cu suliţa sau cu mâinile goale
din chipurile învinşilor se prelinge o zeamă galbenă
ca o ceară topită
stăm umăr lângă umăr şi
din când în când
unul dintre noi îşi plimbă degetul
pe faţa duşmanului
apoi îl duce la gură şi plescăie de plăcere
Refacerea vieţii
între hârtiile de pe birou
era una pe care am scris numele femeilor
iubite
până acum
n-o mai găsesc
am pierdut-o
e semn că de mâine trebuie să-mi refac viaţa
Lipsit de eroism
n-am mai plâns de mult
deşi motivele sunt
parcă
mai temeinice şi mai diverse decât înainte
iar mila mea s-a adâncit o dată cu liniile din palmele
pe care le privesc tot mai des
dar la fel de prosteşte ca până acum
curăţ cartofi
mă gândesc la mama
la fosta mea soţie
apoi la cele ce au urmat
toate aceste femei au vărsat
măcar o dată
sânge lipsit de eroism
peste tuberculii din cratiţă
dar nici una nu i-a lăsat mai departe în coajă
curăţ ceapă
şi râd fericit
că după atâta timp
m-au podidit lacrimile
O mică întâmplare
mă scălămbăi la o fetiţă cu părul creţ
iar ea râde şi scoate limba la mine
un fluture mare
colorat
îi z