Muzeele sunt închise în această perioadă, iar cluburile au programe obişnuite turişti, în perioada Paştelui. Bucureştiul nu ştie încă să atragă turişti, fie ei străini sau români. Cei străini stau puţin şi pleacă spre alte destinaţii din ţară, iar românii care ajung în cel mai mare oraş al ţării de Paşte stau la rude şi la prieteni, şi în niciun caz la hotel.
"Bucureştiul este recunoscut mai mult ca destinaţie de turism de afaceri în proporţie de 70-80%, şi nu de turism travel, ca alte capitale mari ale Europei", a precizat Traian Bădulescu de la Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Motiv pentru care numărul străinilor prezenţi în Capitală în perioada Sărbătorilor Pascale nu este foarte mare. În cazul unor oraşe ca Paris, Viena sau Praga există cereri pentru sejururi de Paşte, lucru care nu se întâmplă cu Bucureştiul. În general, turiştii ajunşi în România alocă doar câteva ore plimbărilor în Capitală, ajungând la Muzeul Satului, Muzeul ţăranului Român sau Palatul Parlamentului - şi se grăbesc să plece către circuitele din ţară. Aceştia nu sunt captaţi nici de atracţiile Bucureştiului. Abia ieşiţi din Aeroportul Otopeni, sunt întâmpinaţi de lucrătorii de la străzi şi de traficul supraaglomerat spre centrul oraşului. Bucureştiul nu se aliniază altor capitale din Europa şi din cauză că municipalitatea nu stimulează aducerea turiştilor. Dacă ar sosi aici, străinii nu ar avea mare lucru de vizitat, întrucât toate instituţiile sunt închise. "Oraşele mari pot deveni destinaţii de Paşte doar dacă municipalitatea şi factorii de decizie reuşesc să organizeze în oraş evenimente diverse: muzică, artistice, populare", ne-a declarat George Fodoreanu, preşedintele ANAT. Nerezidenţii aflaţi în Bucureşti petrec la hotel. Cei care vor să iasă din oraş merg, în general, pe Valea Prahovei. Unii, ce-i drept puţini la număr, au ales hotelurile de pe litoral.
