Rar mi-a fost dat sa intalnesc o femeie-artist implinita; o pictorita fericita pentru ca poate sa-si implineasca menirea. Fara crispari, fara tristeti venite cumva din strafundurile vreunui sentiment de frustrare, fara efortul de a parea artista care a invins orice obstacol tocmai fiindca si-a cunoscut intotdeauna rostul in aceasta lume. Rodica Toth Poiata nu se straduieste - asa cum se mai intampla, din pacate, in lumea artelor - sa fie pictorita. Nu te intampina cu intentia de a-ti vorbi despre palmaresul sau artistic, despre succesele repurtate sau despre cat de bine se vand lucrarile sale. Dimpotriva. Te convinge simplu, fara cuvinte, ca este pictorita care nu poate exista decat prin ceea ce face. Daca intri in galeria "Artelor", unde expune pictura si desen, pana in data de 28 aprilie, autoarea "Ipostazelor"- titlu sub care sunt reunite cele mai recente din picturile sale pe tema care ii este atat de draga, a gratiei si senzualitatii eternului feminin, a frumusetii zavorate de taceri sau dezvaluite prin complexitatea limbajului corporal - vei simti, cu siguranta, ca te afli intr-o lume a armoniei pure innobilata de muzica vrajita a culorilor.
"Lucrez din 2000 aproape exclusiv pe aceeasi tema: ilustrarea figurii umane, a cuplului, a familiei si in special a femeii, care cred ca este nucleul familiei si, de aceea, in jurul ei se tes, cu dragoste, si celelalte prezente umane", incepe. A preocupat-o dintotdeauna aceasta tema, pe care o reia, iar si iar, cu alt ochi, cu intelegere si pasiune, "modeland"si "remodeland" volume, deconspirand nazuinta femeii spre pacea care uneste sufletele, nevoia ei de tandrete si iubire. "Am trait intr-o lume a femeilor: am avut numai surori, si , la randul meu, am adus pe lume doua fete: Anca si Teodora, care lucreaza tot in lumea artelor. Iata de ce am incercat sa cunosc si sa patrund psihologia feminina", marturiseste. "Asa
