Pasiune si ritm iberic, pe scena Salii Palatului din Bucuresti

Ani de zile, pentru publicul romanesc, muzica si dansurile flamenco au existat doar pe posturile de televiziune straine si in relatarile din revistele ilustrate. Si iata ca de la o vreme, dansatorii spanioli par indragostiti, pur si simplu, de Romania, rasfatandu-ne cu spectacole fierbinti si pasionale, ovationate indelung. Asa s-a intamplat si la Sala Palatului din Bucuresti, la inceputul acestui aprilie friguros si ploios, pe care stravechile dansuri si cantece iberice au izbutit sa-l insenineze. Si poate ca "fratia latina" s-a simtit, si ea, in entuziasmul frenetic al salii, transformata ea insasi intr-un spectacol de entuziasm.

Focul pasiunii

"La inceput, cand eram mic, ma lua mama de mana si ma ducea la lectia de dans. Cateodata trebuia sa ma ia pe sus, insa acum flamenco este viata mea, n-as putea lasa ziua de azi sa treaca fara sa dansez." Vorbele dansatorului spaniol Carlos Gomes, care imi acorda un interviu in culise inaintea spectacolului, reprezinta intocmai spiritul flamenco, care este mai mult decat un simplu dans: pasiune si un mod de viata.

Carlos Gomes a inceput sa ia lectii acum 22 de ani, pe cand avea doar 5 ani, la scoala celebrei Maria Miranda. Incet-incet, nu i-a mai pasat de copiii care bateau mingea, facandu-i parca in ciuda, si nici de tentatiile adolescentine ce au urmat, si s-a concentrat pe dans. A activat in cateva din numeroasele cluburi si grupuri madrilene, iar in urma cu un an, a dat probe la Balet Flamenco Madrid, un ansamblu cu o activitate indelungata, care odata la cativa ani aduce noi dansatori. Carlos povesteste toate acestea privindu-si colegii ce repeta pe scena, apoi se grabeste sa li se alature. Pana la primul gong a mai ramas putin timp, insa dansatorii repeta febril, de mai bine de trei ore.

Repetitie gener