Saptamana trecuta moneda americana s-a aflat sub o permanenta presiune fata de cea europeana, care a reusit miercuri sa urce la 1,2395 dolari, maximul ultimelor sapte luni.

Vineri, paritatea a fluctuat intre 1,2269 si 1,2370 dolari, cresterea avand loc in partea a doua a zilei, dupa ce Riksbank, Banca Centrala a Suediei, a anuntat ca este pregatita sa isi diversifice rezervele in detrimentul dolarului, majorandu-le pe cele in euro la 50% si reducandu-le pe cele in dolari la 20%, iar ministrul rus al Economiei a criticat instabilitatea bancnotei verzi. Scaderea dolarului este insotita de schimbarea prognozelor privind evolutia dobanzii de referinta americana. Aceasta ar putea sa se opreasca la 5%, la finele lui mai, fata de 1% in iunie 2004, eliminand astfel principalul motor care a sustinut aprecierea monedei americane pana la nivelul de 1,1840 dolari/euro, la finele anului trecut. Aceste perspective reies din ultimele declaratii ale unor oficiali ai Rezervei Federale, care considera ca o pauza ar fi binevenita, pe fondul incetinirii cresterii economice americane.

Pe de alta parte, o noua depreciere pe termen mediu a monedei americane ar reprezenta o modalitate de echilibrare a uriasului deficit comercial american, opinie enuntata in raportul bianual al FMI. Pe de alta parte, Otmar Issing, economistul-sef al Bancii Centrale Europene, a declarat saptamana trecuta ca inflatia din euro-zona ar putea creste mai repede decat se estimase datorita evolutiei preturilor la materiile prime, in special la petrol. Aceasta ar putea aduce, mult mai rapid, o majorare a dobanzii de referinta europene de la 2,5 la 2,75%, lasand in acelasi timp poarta deschisa pentru alte modificari. In ceea ce priveste aurul, acesta a atins saptamana trecuta un nou maxim, 645,75 dolari/uncia, al ultimilor 25 de ani, datorita cresterii preturilor la titei. Vineri, uncia a inregistrat o uso