Finanţarea lor este lăsată moştenire de la un guvern la altul. Întârzierile sunt foarte costisitoare, având în vedere că pentru conservarea clădirilor se alocă anual un buget Finanţarea lor este lăsată moştenire de la un guvern la altul. Întârzierile sunt foarte costisitoare, având în vedere că pentru conservarea clădirilor se alocă anual un buget considerabil.

Noul sediu al Finanţelor timişene, din Piaţa 700, se află în topul clădirilor cu întârzieri mari de finalizare a construcţiei. Început în februarie 1999, trebuia să fie gata în octombrie 2001. Termenul de finalizare a fost împins însă în august 2008, din lipsă de fonduri. Proiectat iniţial ca un palat grandios al Finanţelor, noul sediu al Fiscului va fi mai mic cu aproape zece metri: din lipsă de bani, cele nouă etaje iniţiale au devenit şapte. Dumitru Popovici, actualul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Timiş, estimează că, în final, cheltuielile cu noul sediu vor ajunge la aproximativ patru sute de miliarde de lei. Instituţia plăteşte între timp o chirie substanţială unor controversaţi oameni de afaceri timişoreni, fraţii Cristescu.

De la construcţie la ruină

Recordul absolut în materie de întârzieri este deţinut de construcţia-mamut a noului Spital Municipal Timişoara, unde lucrările au început în 1994. Valoarea iniţială a investiţiei era de 45 - 63 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să fie obţinuţi printr-un parteneriat public - privat. Finanţarea a fost sistată în anul 1998, iar conservarea clădirii a costat două miliarde pe an! Proiectul iniţial prevedea că spitalul se va întinde pe 23.800 de metri pătraţi, va avea cinci niveluri şi o capacitate de 315 paturi. Corpul central urma să fie transformat în institut oncologic, iar restul spaţiului putea cu siguranţă să rezolve problema spaţiilor improprii în care funcţionează în prezent Spitalul Clinic Municipal Tim