Astazi se implinesc 20 de ani de la teribilul accident de la Cernobal. Explozia Reactorului 4 al centralei nucleare ucrainene a ucis oameni pe loc si i-a condamnat pe altii la moarte sigura. "Otrava" din aer a afectat mai ales Ucraina, Rusia si Belarus, pe atunci republici sovietice.
Dupa douazeci de ani, o incursiune in locul blestemat ne dezvaluie umbrele trecutului. Dar si pe cele ale prezentului.
"Ati intarziat 20 de ani!"
Sunt putine locuri pe pamant in care un jurnalist ii multumeste lui Dumnezeu ca n-a ajuns la timp, iar Cernobalul se numara printre ele. In fata celebrului reactor invelit intr-un "sarcofag" din beton - nimerita porecla - ghidul Serghei Franciuk e amuzat. Spune ca am intarziat 20 de ani.
"Au venit multi ziaristi luna aceasta, peste 150 de grupuri", adauga ucraineanul, si buzele sale leapada o insiruire de cifre linistitoare despre nivelul radiatiilor. Insa aici, la locul celui mai grav accident nuclear civil din istoria omenirii, vorbele lui precise au ceva din tristetea rece a unui buletin funerar.
In zona inchisa cu baraje militarizate din jurul centralei nucleare sunt putine semnele care nu-ti lasa aceeasi impresie.
Pana si centrul unui indicator de masini "Cedeaza trecerea" de la poarta Reactorului 4 este inscriptionat sec: "20".
Evacuarea "tovarasilor"
O banda radiofonica veche a ramas singurul glas al orasului Pripiat. "Atentiune - Atentiune! Dragi tovarasi, conducatorul sovietului local va anunta ca din cauza unei avarii la Statia Electrica Cernobal, din orasul Pripiat, nivelul radiatiilor nu este bun si trebuie evacuata zona.
Partidul sovietic si unitatea militara fac tot ce trebuie, cu telul de a asigura primejdia, dar cetatenilor le va fi mai bine daca parasesc orasul cat mai repede.
Azi, 27 aprilie, peste doua ore vor fi
