dezastrelor sau redactori care să-i întoarcă spusele pe faţă şi pe dos. Traian Băsescu vrea o presă prezidenţială. Una care să-i pupe inelul de domnie cu un gest de adâncă plecăciune, dezastrelor sau redactori care să-i întoarcă spusele pe faţă şi pe dos. Traian Băsescu vrea o presă prezidenţială. Una care să-i pupe inelul de domnie cu un gest de adâncă plecăciune, în timp ce el, preşedintele, i-ar pune, protector, piciorul pe cap. O presă care să-l privească cu ochii umeziţi de încântare, aşteptând ca din buzele alesului să mai picure vreo butadă de prima pagină sau de prima ştire a jurnalelor. Traian Băsescu vrea presa lui, tot aşa după cum ar vrea ca ziarele şi televiziunile să arate realitatea lui. Pentru asta, preşedintele a început încă de acum un an un război cu mass-media. Lupta se duce mai ales pentru acea credibilitate pe care Băsescu trebuie să o partajeze, în sondaje, cu presa.

Mai întâi, Traian Băsescu şi-a început acţiunea prin învăluire. A spus că există patroni în presă care îşi urmăresc propriile interese, manevrând informaţia şi ziariştii. "Nu mă refer la simplii ziarişti, la cei care îşi câştigă pâinea muncind cinstit", dădea asigurări preşedintele, lăsând să se înţeleagă că are o dispută separată cu patronii media, în special Voiculescu şi Vântu. Apoi, atacurile s-au înmulţit şi s-au extins la acei ziarişti de teren a căror muncă reprezintă exact esenţa meseriei de jurnalist: identificarea şi transmiterea informaţiei. Aria criticilor s-a lărgit şi ea, preşedintele mergând până la comentarii privind înfăţişarea unor ziariste aflate în calea analizei prezidenţiale. "Arma mea, ca şi a voastră, e cuvântul", spunea la o întâlnire cu presa Traian Băsescu, încercând să-şi justifice ieşirile în diverse momente. Ultima însă a întrecut-o pe toate. Înfoiat şi roşu ca un curcan, preşedintele s-a răstit la reporterul unui post de televiziune, legând cu o