Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Vilmos Zsombori, a declarat marţi că România ar putea deveni independentă din punct de vedere energetic după ce reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă vor intra în funcţiune. "Cu reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, energia produsă în hidrocentrale şi cea pe bază de cărbuni, am putea asigura independenţa energetică a ţării", a declarat Zsombori în timpul unei conferinţe pe tema politicii naţionale de securitate nucleară. Zsombori a ţinut totuşi să precizeze că, punerea în funcţiune a celor două reactoare, care este prevăzută după intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, va aduce cu ea şi o responsabilitate crescută în ceea ce priveşte aplicarea normelor de securitate naţională. Anul trecut, producţia de energie nucleară în România a fost de doar 9,3 la sută. Odată cu întroducerea în exploatare comercială şi a celui de-al doilea reactor, prevăzută pentru luna martie a anului viitor, se estimează că centrala va furniza aproximativ 18 la sută din producţia naţională de electricitate. Ministerul Finanţelor va acorda cât mai curând un împrumut de 10 milioane de euro Centralei de la Cernavodă pentru a avea finanţarea necesară punerii în funcţiune a celui de-al doilea reactor. Pentru reactoarele 3 şi 4, Ministerul Economiei va propune Guvernului construirea lor simultană, ceea ce ridică costurile la 2,2 miliarde de euro, aceasta ţinându-se cont de faptul că întreţinerea anuală a celor două reactoare a fost estimată la circa 100 de milioane de euro. Situaţia este una foarte asemănătoare în Franţa care are nu mai puţin de 70 de reactoare nucleare cu care reuşeşte să-şi asigure 80 la sută din necesarul de energie electrică la nivel naţional, având astfel independenţă faţă de ce se întâmplă în reţeaua internaţională. Italia în schimb, este dependentă energetic de Franţa, reţeaua ei de centrale