a promis că planurile de renaturare a luncilor inundabile vor fi scoase de la naftalină şi puse în practică. În anul 2000, guvernele din România, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova au a promis că planurile de renaturare a luncilor inundabile vor fi scoase de la naftalină şi puse în practică.
În anul 2000, guvernele din România, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova au semnat o declaraţie comună privind angajamentul de renaturare a peste 220.000 de hectare de văi inundabile, adică a unei suprafeţe egale cu cea care lipseşte acum fluviului în zona lui inferioară. Acordul era monitorizat de Consiliul Europei şi de World Wild Fund. Deşi a ratificat acordul pentru crearea Coridorului Verde al Dunării, România nu a făcut nimic în acest sens.
Organizaţiile internaţionale critică România
"Recentele spargeri de diguri, care duc la evacuarea a mii de oameni în sudul României, subliniază limitele abordării tradiţionale a inundaţiilor, prin diguri", apreciază Fondul Mondial pentru Natură (WWF). Inundaţiile produse pe Dunărea inferioară sunt rezultatul proastei utilizări a terenurilor aflate de-a lungul fluviului, susţine WWF, potrivit căruia fluviul a pierdut, în 200 de ani, 80 la sută din zonele ce puteau prelua revărsarea. Desecarea în scopuri agricole a zonelor inundabile, potrivit WWF, nu justifică investiţia. Mai mult, "a construi oraşe şi sate în zonele inundabile înseamnă a sacrifica aceste aşezări în caz de inundaţii", susţine WWF.
>În Deltă se vor face primele renaturări
Anul acesta vor avea loc primele renaturări de pe cursul Dunării, ne-a mai spus Sulfina Barbu. Acestea se vor face în Delta Dunării şi includ complexul Roşu-Puiu, Sireasa şi Pardina. "Pentru coridorul verde al Dunării, lucrările vor fi începute după ce experţii vor termina studiile necesare şi ne vor oferi rezultatele", ne-a declarat Sulfina Barbu.
