Chow-Chow nu este doar un câine exotic, fara egal prin infatisarea lui, ci este una dintre cele mai batrâne „rase“. In China s-au gasit documente din secolul al XI-lea i.Hr. in care se vorbea despre niste câini bine claditi, cu blana rosie, deasa ca peria, cu picioarele din spate aproape drepte si cu limba albastra. Alte urme ale acestor câini exotici si misteriosi, datate tot acum trei milenii, au fost descoperite in Mongolia. Arheologii au dezgropat unele obiecte care sugereaza ca rasa este chiar mai veche si ca isi are originea in zona cercului polar, de unde a migrat catre Mongolia si China. Altii, plini de fantezie, dar lipsiti de cunostinte elementare, afirma ca Chow-Chow descinde dintr-un urs albastru din Tibet si Manciuria, de la care ar fi mostenit mai multe trasaturi caracteristice, precum si pigmentul limbii si botul foarte scurt. Exista chiar si teorii conform carora Chow-Chow ar fi principalul stramos al unor rase precum Samoyed, Norvegian Elkhund si Spitz German. Una dintre cele mai credibile ipoteze privind originea rasei este cea conform careia Chow-Chow provine dintr-o canida cu craniu lat si bot scurt, puternic, datând din epoca de bronz. Cu mai multa certitudine se poate afirma ca Chow-Chow provine dintr-o canida nord-asiatica având bot scurt. Se pare ca acesta descinde totusi dintr-un animal cu caracteristici intermediare intre canide si urside, care este cel mai probabil stramosul ursilor asiatici, inclusiv Panda. Indiferent de unde provin sau din cine se trag, primele urme certe ale rasei dateaza din epoca de bronz si este vorba despre câini care traiau in contact cu triburile barbare din Asia centrala. Tatarii se foloseau de acesti câini in mai multe scopuri, in primul rând pentru vânatoare. Chiar daca nu erau rapizi, datorita agresivitatii lor, erau cei care ucideau vânatul ranit sau incoltit de câinii din alte rase mai rapide. Desi a fost câi