Cazul tanarului Stefan Andrei la prima vedere ar parea similar cu al multor copii care parasesc centrele de plasament odata ce implinesc varsta de 18 ani si trebuie sa ia viata in piept.
Singura diferenta dintre el si ceilalti este ca baiatul, acum in varsta de 20 de ani, nu s-a lasat batut si continua sa lupte pentru a-si face un rost in viata.
L-am intalnit pe Stefan a doua zi de Pasti stand pe o banca pe unul din bulevardele Brailei, fumand o tigara. La prima vedere, curat, frumos, nu ai fi spus ca este un copil al nimanui. Dar, odata ce si-a deschis sufletul, am inteles ca viata lui a fost si este o adevarata drama.
Copilul a fost abandonat inca de la nastere de mama sa in maternitate si de atunci nu s-a mai interesat de el. A stat o perioada in Centrul nr. 4 apoi a urmat Scoala ajutatoare de baieti fiind calificat in meseria de zugrav.
Apoi, a fost transferat la centrul de pe soseaua Ramnicu Sarat unde a stat pana a implinit 18 ani fiind nevoit sa plece. In anul 2004, cand a parasit centrul i s-a dat suma de 1.250.000 lei si un certificat de nastere in care in dreptul numelor parintilor nu era scris nimic.
Din acest moment incepe drama baiatului. Singur, abandonat pe strada Stefan incepe incet- incet sa-si caute un rost. A stat o perioada buna de timp pe strazi si a dormit pe unde a apucat.
Hotarat sa nu lase lucrurile asa el a luat decizia de a merge la Bucuresti si de a incerca sa sensibilizeze autoritatile si oamenii instariti sa il ajute cu o casa. Asa a ajuns la postul de televiziune OTV si la Dan Diaconescu care l-a gazduit timp de o luna in studioul sau, acolo dormea si manca.
In tot acest timp Stefan a mers la Guvern, la Parlament si la alte posturi de televiziune pentru a-si spune povestea in sp
