O crestere a extractiei de titei si gaze naturale din Marea Barent ar putea contribui la acoperirea necesarului de energie al tarilor Europei, a declarat Jonas Gahr Store, ministrul norvegian de Externe, citat de EUobserver. Inaintea intalnirii sale, la Stockholm, cu omologul sau suedez, ministrul norvegian a publicat in cotidianul suedez "Svenska Dagbladet" o scrisoare in care a prezentat un posibil scenariu energetic al Europei in care un rol important ar putea reveni rezervelor de gaze si petrol din zona de nord a continentului. "Stiu ca traditionala conceptie despre configuratia lumii situeaza Europa in centru, flancata de America si Asia", afirma ministrul norvegian, dar dupa opinia sa, prin plasarea in centru a zonelor din Nord, situatia s-ar schimba fundamental. Oceanul Arctic ar fi astfel spatiu comun intre Europa, Rusia si America de Nord. Marea Barent este parte a Oceanului Arctic si scalda coastele nordice ale Norvegiei, Suediei, Finlandei si nord-vestul Rusiei, inclusiv Murmansk, Arhanghelsk si Karelia. Geologii, releva Johans Gahr Store, evalueaza rezervele de petrol din partea norvegiana a Oceanului Arctic la 250 miliarde de euro. Oslo crede ca prospectarea in continuare a rezervelor de petrol si gaz in Oceanul Arctic ar fi o buna afacere, motiv pentru care a initiat proiecte de cooperare in acest sens cu Suedia, Finlanda si Rusia in vederea acordarii de drepturi de a fora companiilor specializate straine. Potrivit ministrului norvegian, Marea Nordului, situata intre Scandinavia, Insulele britanice, Belgia, Franta, Germania si Olanda ar putea apoi fi conectata la Marea Barent prin conducte ce ar aproviziona Europa cu gaze atat din Rusia, cat si din regiunile norvegiene ale Marii Barent. Foraje pentru identificarea rezervelor de gaze si petrol au fost efectuate in ultimii ani in zona de catre Rusia si companiile mari americane. Rusia a anuntat deja ca in