"N-am fost niciodată un mare fan al cuvîntului Ťmetrosexual». De ce trebuie ca unui bărbat îngrijit să i se aplice o astfel de etichetă, care poartă nenumărate conotaţii negative? De ce să nu li se spună pur şi simplu Ťporci» tuturor grăsanilor leneşi şi neîngrijiţi, iar noi ceilalţi să rămînem pur şi simplu Ťgentlemeni»?"
TaylorMCD, men.style.com
De cînd soru-mea s-a convertit la marxism-creştinism, am hotărît că epoca "-ismelor" a virat în neconcludent şi desuet. Stilurile de viaţă ne definesc astăzi mai mulţumitor decît ideologiile, aşa că, în locul vechiului dosar dilematic dedicat "-ismelor", vă propun o trecere în revistă a stilurilor de viaţă masculine alfa-sexuale. Folosirea acestor denumiri în contextul monden românesc şi pe hîrtia lucioasă tipărită se face încă timid şi împiedicat, iar situaţia seamănă pe undeva cu bancul în care octogenara soţie a unui filatelist le dezvăluie prietenelor ei senile că soţul ei este "sifilitic".
Aşadar, dacă vă întrebaţi de ce sînt compuse denumirile stilurilor de viaţă contemporane cu adjectivul "sexual" şi regretaţi iarna "-ismelor" voastre, probabil că faceţi parte din tagma retrosexualilor, care reprezintă majoritatea covîrşitoare şi plictisitoare din România. Retrosexualul refuză cu obstinaţie să se preocupe de propria imagine şi respinge categoric deviaţionismul metrosexual. În versiunea hardcore, retrosexualul bea coniac Unirea şi crede că bărbaţii care se pensează sînt poponari.
Ãbersexualii încearcă să capitalizeze cuceririle epocii metrosexuale şi să meargă mai departe: "über-ii" arată bine şi se îmbracă bine, dar nu sînt obsedaţi numai de propria imagine. Implicarea îi defineşte cel mai bine, spune Marian Salzman, tipa care a inventat termenul: dacă metrosexualii citesc Vogue şi Cosmo, übersexualii citesc The Economist şi The New Yorker. Icon-ul mişcării este Bono, solistul U2 şi art