Cu câteva luni înainte de integrare, companiile mici şi mijlocii din România se tem de competiţia firmelor româneşti pe piaţa internă, şi nu de cea a firmelor europene. Managerii români par Cu câteva luni înainte de integrare, companiile mici şi mijlocii din România se tem de competiţia firmelor româneşti pe piaţa internă, şi nu de cea a firmelor europene. Managerii români par să nu fie încă conştienţi de presiunea concurenţială a firmelor europene, apreciază Aurel şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Un sondaj CURS comandat de FNGCIMM, realizat în primele trei luni ale anului pe 500 de firme din 140 de localităţi, a arătat că 30% din întreprinzători nu cunosc regulile pe care trebuie să le îndeplinească propria afacere după aderare. 73% din managerii intervievaţi consideră că principalii concurenţi sunt firmele româneşti, 21% - firmele româneşti şi străine, 3,7% - firmele mixte, iar 2,1% - firmele străine. Întreprinzătorii aşteaptă încă de la autorităţi tot felul de înlesniri fiscale: 28% vor deduceri fiscale pentru investiţii, 22% - credite subvenţionate, 18% - deduceri fiscale pentru angajarea de tineri, 12%- subvenţii în diferite domenii. Principalele constrângeri identificate în dezvoltarea afacerilor sunt birocraţia şi nivelul impozitelor, dar şi accesul la finanţare şi lipsa de capital. Reprezentanţii băncilor BCR şi BRD au contestat percepţia întreprinzătorilor privind accesul la finanţare, arătând că reflectă experienţe de acum 23 ani. Volumul de credite pentru IMM-uri la BCR este de 1,5 miliarde euro, iar la BRD 60% din volumul creditelor este acordat IMM-urilor. Totuşi, statistica arată că întreprinzătorii se finanţează în proporţie de peste 44% din surse proprii, şi numai 22% din credite bancare, în timp ce ponderea creditelor bancare în statistica europeană este de peste 70%. FNGCIMM ar putea să dea în