Colapsul jocurilor piramidale de tip Caritas a fost urmat un alt "tsunami" financiar, cu adevarat devastator: prabusirea catorva banci, ruinate cu bunastiinta si aduse in stare de faliment. Jocurile piramidale au fost doar unul dintre episoadele dramatice ale "apocalipsei" care a zguduit economia romaneasca in ultimii 17 ani. Colapsul circuitelor de tip "Caritas" a fost urmat un alt "tsunami" financiar, cu adevarat devastator: prabusirea catorva banci, ruinate cu buna stiinta si aduse in stare de faliment.
Inca de la inceputul anului 1990, Romania a fost impanzita de nenumarate banci, mai mari sau mai mici. Prezentate "beneficiarilor" sub sloganuri care mai de care mai promitatoare, aceste noi institutii bancare erau considerate jaloanele ce marcau reintrarea Romaniei in capitalism. Brusc, dupa 1995 a inceput sa devina insa tot mai clar ca, in ciuda impresiei de prosperitate data de sediile lor super-luxoase, cele mai multe dintre aceste institutii erau doar niste colosi cu picioare de lut. Ascuns cu grija, acest adevar a inceput totusi sa se vada chiar si cu ochiul liber. Cu vistieriile macinate de credite imense, date unor "beneficiari" carora nici prin cap nu le trecea sa le mai si restituie, cateva banci au intrat rand pe rand in incapacitate de plata. Ajunsi la ananghie, sefii lor si-au justificat esecul prin tot soiul de argumente care mai de care mai sofisticate, menite sa ascunda un adevar cutremurator: falimentul le batea la usa.
Incercand sa-i prosteasca pe depunatorii intrati in panica, bancherii si-au descris activitatea ca pe un lant de "inginerii financiare" complexe, ce nu puteau fi intelese de profani. Apoi adevarul a erupt violent. In doi-trei ani, mai multe banci s-au ruinat fara speranta de redresare, iar notiunea de "inginerie financiara" a devenit sinonima cu cea de hotie pusa la cale de mafia "gulerelor albe". Prabusirea bancilo
