Maxima stabilitate si pace domnesc, dincoace de cea lume, doar la cimitir. Viata si democratia sunt, in schimb, prin natura lor, mai degraba turbulente. Spre deosebire de o parte dintre americani, europenii se arata refractari fata de acest adevar. Bine ar fi fost ca, odata cu integrarea Romaniei in structurile europene, UE sa adere la SUA! In acest caz, ne-am fi putut eventual contempla izbaviti intr-un tarziu de ideea fixa a stabilitatii (false) repetate pana la satietate in special de responsabilii europeni. Ne-am fi oferit, in consecinta, poate si o sansa de a ne concentra pe ce ne doare cu adevarat, atat in , cat si in restul lumii: pe deficitul de democratie. Intru reducerea la dimensiuni admisibile a mocirlei coruptiei care sustrage Romaniei ce n-a devalizat anterior regimul comunist, e la mintea cocosului ca nu se poate evita combaterea la sange a retelelor cu bataie lunga si mare impact. Fiindca aceasta increngatura postcomunista s-a dotat nu doar cu frisca financiara de pe tortul capitalismului romanesc, ci si cu instrumentele de santaj politic din arhivele Securitatii. Descurcarea ghemului care-i leaga pe membrii Securitatii de elitele politice si economice postdecembriste e ineluctabila si din alt motiv. De vreme ce istoria se repeta ori de cate ori nu i se condamna erorile si faradelegile, e la fel de evident adevarul ca un viitor democratic durabil al unei societati nu e posibil fara elucidarea si asumarea crimelor trecutului ei totalitar. Care, in Romania, nu se poate face fara CNSAS. Iata motivul pentru care, cu obstinatie, societatea civila a tot cerut din 1990 incoace o Lege a lustratiei si preluarea reala si efectiva a controlului asupra arhivelor Securitatii. Am pledat si eu in favoarea acestor demersuri, la fel de staruitor cum m-am pronuntat si continui s-o fac in favoarea integrarii Romaniei in structurile europene. Fiindca e limpede ca aderare