trecut au menţinut constantă ponderea veniturilor bugetare în PIB, la 29,7%.Calculele arată că, la PIB-ul din 2005, 5% plus la venituri bugetare ar însemna 14 miliarde de RON. Potrivit MFP, o trecut au menţinut constantă ponderea veniturilor bugetare în PIB, la 29,7%.

Calculele arată că, la PIB-ul din 2005, 5% plus la venituri bugetare ar însemna 14 miliarde de RON. Potrivit MFP, o creştere de un punct procentual la TVA ar aduce la buget 1,27 miliarde RON, iar 1% la cota unică ar aduce 0,96 miliarde RON. Faţă de necesitatea creşterii veniturilor bugetare, autorităţile române au răspuns până acum cu creşterea deficitului bugetar şi menţinerea neschimbată a taxelor principale.

Pentru 2007, Ministerul de Finanţe nu a avansat ţinte pentru ponderea veniturilor bugetare în PIB mai mari de 31%, în schimb rapoartele europene vehiculează 35%. În opinia profesorului Daniel Dăianu, România nu va trebui să obţină 34-35% din PIB în anul aderării, ci într-un orizont de 3-4 ani, când capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale va creşte considerabil. "Obţinerea unei ponderi a veniturilor bugetare în PIB de 35% în anul aderării e o fantezie, nu pot fi obţinuţi nici dacă am scoate jumătate din agricultura României din zona de subzistenţă", explică Dăianu.

În plus, miniştrii de finanţe nu pot cere sau impune ceva României, pot face, cel mult, recomandări. În opinia lui Dăianu, în nivelul scăzut al veniturilor bugetare în PIB este vorba de date structurale, care nu pot fi corectate rapid. "Marketizarea" agriculturii nu poate aduce, în timp, o creştere de mai mult de două puncte procentuale la ponderea veniturilor bugetare. "Situaţia nu e dramatică, dar România, spre deosebire de Ungaria, are deficite în creştere explozivă, şi un nivel al veniturilor bugetare care subfinanţează cronic bugetul. Intrăm în UE ca o ţară subdezvoltată", explică Dăianu. Fostul ministru