In minutul 89, prin redactiile ziarelor care au facut editii pentru meciul de la Middlesbrough se pregateau articolele elogioase si pozele bucuriei, convinsi ca nimic nu se mai poate intampla. Si noi aveam una, cu delegatia stelista in culmea fericirii, ne gandisem deja si la un titlu pentru materialul de pe prima pagina - "Calificare in genunchi, dar CALIFICARE!" A venit insa golul lui Maccarone si totul s-a prabusit nu numai pentru Steaua, ci si pentru suporterii ei si pentru cei care ii erau aproape. Instinctiv, ziaristii au schimbat tonul, pozele tristetii au luat locul horei bucuriei, iar articolele au capatat o alta tenta. La fel, instinctiv, au procedat si jucatorii de la Steaua. Au avut 2-0 si, convinsi ca nimic nu se mai poate intampla, au facut pasul inapoi pentru a conserva avantajul. A picat primul gol al englezilor, dar si la 1-2 parea imposibil ca Boro sa ajunga la 4-2. Golul care a schimbat totul, care a dat lovitura de gratie unei echipe care era deja in genunchi, nu a fost cel de 4-2, ci cel al egalarii. Atunci a cazut Steaua, iar eliminarea nu a mai fost decat o chestiune de minute. Lumea si-a amintit brusc de gafele portarului Carlos, fanii trecand toata povara infrangerii pe umerii sai. In mare, ei au dreptate. Dar sa nu uitam ca primul gol al englezilor i-a avut la baza pe Goian si Ghionea, care s-au incurcat reciproc, si pe Petre Marin, cel care ar fi trebuit sa il tina pe Maccarone pentru ca acesta sa nu preia singur. Sa nu uitam ca, la golul de 3-2, Ogararu a facut o greseala impardonabila, oferindu-i mingea pe tava, in careu, unui atacant advers, cel care a provocat apoi, prin sutul sau, respingerea din care a marcat Riggot. In sfarsit, sa nu uitam de gafa imensa a lui Daniel Balan de la golul de 4-2, stelistul avand parca o gaura in picior, prin care i-a trecut mingea... "Nu trageti in pianist" e o fraza care se foloseste, de obicei, in