In zorii acelei zile, in urma cu 140 de ani, la ora 6 dimineata, Principele Carol s-a trezit dupa un somn nu indeajuns de suficient si de odihnitor, deoarece pe 9 mai agenda sa de lucru fusese extrem de incarcata. Acum se afla in fata altor 24 de ore care se anuntau pline de evenimente carora urma sa le faca fata cu stoicism si cu dorinta ferma de a se integra unor realitati pe care i le oferea noua sa patrie. Parasea conacul Golestilor unde se bucurase de traditionala ospitalitate romaneasca, neuitand sa consemneze in memoriile sale ca aceasta familie "(...) totdeauna s-a distins prin patriotism si dezinteres". In jurul orei 8 dimineata Principele Carol a parasit localitatea Golesti multumind batranei doamne Golescu de 76 de ani si familiei Racovita "pentru ospitalitatea incantatoare de sub patriarhalul acoperamant". Trasura in care a luat loc Principele Carol fusese impodobita cu frumoase cununi de flori si era trasa de 12 cai manati de trei surugii imbracati in costume ce se remarcau prin bogatia culorilor. In jurul trasurii princiare se aflau calareti si peste 20 de trasuri, intregul cortegiu parcurgand localitatile de pe un traseu frumos ornat cu arcuri de triumf, in saluturile entuziaste ale populatiei imbracate in costume traditionale specifice portului national romanesc. Pe distanta celor 73 de kilometri care leaga Golestii de Bucuresti au fost facute doua scurte opriri la Gaesti si Titu; pana in Capitala timpul consumat cu deplasarea s-a efectuat numai in cinci ore. In localitatea Ghergani, unde se aflau mosia si resedinta familiei Ion Ghica, Principele Carol a fost primit cu frumoase buchete de flori. Tot mai multi calareti si tot mai multe trasuri se adaugau suitei Principelui pe masura apropierii acestuia de Bucuresti. In localitatea Ciocanesti, Carol a fost intampinat de printul Dimitrie Ghica, un om cu o infatisare frumoasa care impunea prin maniere si