Daca strabunicile noastre purtau marama si ie la nunta, miresele secolului XXI au alte preferinte vestimentare. Rochiile lungi care lasa sa se ghiceasca o silueta de invidiat au luat locul poalelor si catrintelor. Azi nimeni nu mai apeleaza la colacari pentru a invita nuntasii la petrecere, o simpla invitatie este mult mai comoda. Obiceiurile strabune legate de celebrarea nuntii fie au disparut, fie au suferit transformari. Astazi, unele traditii mai sunt pastrate doar din inertie, nuntasii le practica, dar nu mai stiu exact care este insemnatatea lor. Tocmai de aceea, Muzeul Olteniei, Sectia de etnografie si folclor, a tinut sa fie prezent la manifestarea expozitionala Expomariage Craiova 2006 cu un stand unde au fost prezentate obiecte vestimentare, vase de ceramica si icoane, toate având legatura cu ritualul nuntii la români. Joi, reprezentantii Casei Baniei au tinut chiar o conferinta in cadrul careia au prezentat „Obiceiuri de nunta la români“. „Vestimentatia miresii nu se deosebea de tiparul portului popular de sarbatoare, numai ca avea foarte mult alb in componenta“, a afirmat Roxana Deca, muzeograf la Casa Baniei. Cu foarte multe decenii in urma, in ziua nuntii femeile aveau o vestimentatie cu mult diferita de cea a mireselor din zilele noastre: viitoarea sotie purta ie, poale, catrinta si marama. Vizitatorii manifestarii expozitionale au putut chiar vedea portul traditional al unei mirese. Si pentru ca articolele vestimentare prezentate nu faceau parte din patrimoniul Muzeului Olteniei (au fost create de Filuta Bogdan si Lenuta Serban), acestea puteau fi cumparate de eventualii doritori. Vasele ceramice expuse la Expomariage Craiova 2006 aveau o functie rituala. Ulcioarele de nunta (realizate la Oboga, judetul Olt) erau folosite de colacari (feciorii care chemau oaspetii la nunta). Acestia mergeau din poarta in poarta si anuntau satenii ca se va face nunta.