Am mentionat atunci si doua din argumentele “pro”: declaratiile oficialilor FED, precum si o schimbare in sentimentul investitorilor. Contraargumentele trebuie privite dintr-o alta perspectiva: acum cateva saptamani, JC Trichet a surprins pietele prin afirmatiile din care reiesea ca BCE nu va ridica dobanda in mai, ci abia in iunie. Poate ca, desi datele economice ar justifica o crestere de dobanda, domnia sa (vazand la vremea aceea o apreciere la 1,2300 a EUR/USD) a dorit sa

Am mentionat atunci si doua din argumentele “pro”: declaratiile oficialilor FED, precum si o schimbare in sentimentul investitorilor. Contraargumentele trebuie privite dintr-o alta perspectiva: acum cateva saptamani, JC Trichet a surprins pietele prin afirmatiile din care reiesea ca BCE nu va ridica dobanda in mai, ci abia in iunie.

Poate ca, desi datele economice ar justifica o crestere de dobanda, domnia sa (vazand la vremea aceea o apreciere la 1,2300 a EUR/USD) a dorit sa “calmeze” putin trendul de crestere a monedei unice. Dat fiind faptul ca Europa este extrem de dependenta de exporturi, o cotatie ce se apropie de 1,2500 sau 1,3000 ar putea frana din nou cresterea economica a batranului continent. Pentru BCE, cel mai avantajos ar fi sa poata continua ridicarea dobanzii in pasi mici si rari, cu o frecventa trimestriala, cu conditia ca EUR/USD sa ramana sub 1,2000 (sau cel putin nu cu mult peste). Pe de alta parte, si pentru FED ar fi convenabila o scadere a dolarului pentru a face exporturile mai competitive, ajutand astfel la mentinerea cresterii economice si pentru a echilibra balanta de plati a Statelor Unite.

Cu siguranta ca un dolar “tare” nu este pe placul FED si nici pe placul administratiei Bush. Chiar si numai presiunile constante asupra Chinei in vederea reevaluarii yuan-ului se const