marjă de eroare de +- 3 la sută, arăta că încrederea populaţiei în şeful statului s-a reflectat şi în intenţia de vot pentru ADA, în timp ce încrederea de care se bucură premierul Călin marjă de eroare de +- 3 la sută, arăta că încrederea populaţiei în şeful statului s-a reflectat şi în intenţia de vot pentru ADA, în timp ce încrederea de care se bucură premierul Călin Popescu Tăriceanu este mult sub cota lui Băsescu, dar şi a Alianţei. Dacă în prima lună a lui 2005, imediat după alegeri, popularitatea lui Traian Băsescu depăşea 70 de procente şi cea a lui Tăriceanu şi a PNL-PD se situa puţin sub acest prag, în aprilie 2006, încrederea românilor în preşedinte a scăzut până în jurul valorii de 50 la sută, iar cea în premier - sub 30 de procente. Alianţa D.A. s-a menţinut, însă, la un nivel al intenţiei de vot apropiat de "scorul" şefului statului. Potrivit sondajului IMAS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri generale, liberalii şi democraţii ar aduna 43 la sută din sufragii, PSD - 24 de procente, PRM - 14, PNG şi UDMR - câte şase. Restul opţiunilor sunt împărţite între mai multe partide.

Evoluţia intenţiilor de vot pentru principalele partide politice în perioada ianuarie 2005 - aprilie 2006 arată un trend descendent pentru ADA, cu scăderi mai accentuate în septembrie anul trecut, când aliaţii au eşuat în încercarea de a-l schimba pe Adrian Năstase de la preşedinţia Camerei. Dar scandalurile mătuşa Tamara şi Zambaccian au penalizat serios PSD în ochii electoratului mărind semnificativ avantajul Alianţei în faţa social-democraţilor. Adrian Năstase a pierdut multe puncte comparativ cu Mircea Geoană, situându-se în februarie şi martie la cele mai scăzute cote de popularitate. Diferenţa aritmetică între intenţia de vot pentru Alianţa PNL-PD şi PSD a scăzut de la 47,4 la sută, în ianuarie 2005, la doar 21,7 procente luna trecută.

>Seful statulu