După ce au câştigat finala Challenge Cup, handbaliştii de la Steaua au petrecut până în zori la Cercul Militar Naţional şi la Clubul Bonsai. Viorel Mazilu, căpitanul roş-albaştrilor, După ce au câştigat finala Challenge Cup, handbaliştii de la Steaua au petrecut până în zori la Cercul Militar Naţional şi la Clubul Bonsai. Viorel Mazilu, căpitanul roş-albaştrilor, recunoaşte că va trece ceva vreme până îşi va da seama ce performanţă a realizat împreună cu colegii săi.

- Ce ai simţit când te-ai trezit cu trofeul în braţe? - Înainte de meci, tata îmi spunea că visul lui este să mă vadă ridicând cupa deasupra capului. L-am făcut fericit. Asta este cea mai mare bucurie. Cred că niciunul dintre noi nu îşi dă încă seama de performanţa pe care am obţinut-o. Va trece mult timp până să ne dezmeticim. - Cum aţi sărbătorit victoria? - Până aproape de miezul nopţii am fost la CCA, împreună cu conducătorii clubului. Au venit şi cei de la Horta, arbitrii şi delegaţii federaţiei europene. A fost extraordinar, iar portughezii, care au stat mai retraşi la început, s-au încins şi ei până la urmă. Pe la 11 am plecat la Clubul Bonsai, unde aveam reţinute câteva mese. Ceilalţi clienţi s-au molipsit şi ei de la bucuria noastră şi au cântat alături de noi pe muzica lui Scooter. Am ajuns acasă în zori, dar gândurile mele erau tot la meci. Mi-am pus medalia la loc de cinste într-un colţ al camerei, unde am aranjate toate trofeele pe care le-am câştigat până acum. Până la urmă, oboseala m-a răpus şi am dormit vreo patru ore, nu mai mult. - Cât de mare a fost rolul publicului în victoria voastră? - Dacă nu ar fi fost aceşti suporteri fantastici, nu am fi reuşit să luăm cupa. Toate golurile noastre i se datorează. La un moment dat, nu puteam trece de pragul de patru goluri, iar timpul se scurgea în defavoarea noastră. Cu 7 minute înainte de final, îmi cam pierdusem încrederea,