Ultimul raport al Transparency International Romania arata ca principalele organisme care ar trebui sa genereze integritate sunt ele insele permeabile la coruptie
Progresele limitate ale Romaniei in combaterea actelor de coruptie se datoreaza in principal deficientelor din institutiile implicate. Simptomele acestei boli institutionale se manifesta in incapacitatea de implementare a actelor normative in vigoare, fie in blocarea luarii unor masuri care sa reduca nivelul coruptiei. "Virusul" coruptiei atinge in aceeasi masura toate puterile statului: executiva, legislativa si judecatoreasca.
Reticentele Parlamentului atenueaza efectele reformei
Referitor la Executiv, raportul TI remarca faptul ca Guvernul a promovat in perioada 2004-2006 principalele masuri de combatere a coruptiei. Treptat, Executivul a devenit unul din pilonii de integritate, dar capacitatea sa de a genera integritate a ramas redusa. De-abia in ultima perioada, puterea executiva a renuntat la controlul puterii judecatoresti, control care a limitat considerabil numarul membrilor Executivului cercetati pentru acte de coruptie.
O problema mai noua a Guvernului este faptul ca masurile anticoruptie initiate de ministri sunt blocate la nivelul Parlamentului.
Activitatea acestuia releva, conform raportului, tendinta clasei politice de a se proteja fata de un control mai strict al activitatilor ce pot duce la acte de coruptie. De altfel, problemele Parlamentului provin, in parte, din problemele de integritate pe care le au partidele. Transparency International a apreciat ca proiectul legislativ al Guvernului privind o finantare mai transparenta a partidelor politice are sorti incerti de a trece de filtrul parlamentar. "In cursul anului 2005 si inceputul anului 2006, Parlamentul a fost principalul factor de ajustare si "indulcire" a politicilor public
