Numele pe care l-a capatat cel mai recent scandal politic din Franta se poate traduce prin "parau limpede", "suvoi limpede" sau "curent limpede". Ironic, pentru ca in aceasta afacere aproape nimic nu e limpede. In schimb, reiese clar o anumita cultura politica falimentara care ne conduce (din nou) la ideea ca zilele celei de-a V-a Republici sunt numarate. Pe scurt, "afacerea Clearstream" incepe in 2001, cand apar primele suspiciuni de coruptie legate de vanzarea a sase fregate franceze Taiwanului contra sumei de 2,8 miliarde de dolari. Pe 9 ianuarie 2004, Dominique de Villepin, pe atunci ministru de externe, solicita in cadrul unei reuniuni cu generalul de informatii Philippe Rondot sa ancheteze "zvonurile" privind coruptia in vanzarea fregatelor. Vinerea trecuta, cotidianul "Le Monde" a scris ca Rondot le-ar fi declarat ulterior judecatorilor ca Villepin i-ar fi spus ca actioneaza la indicatiile presedintelui Jacques Chirac si ca s-ar fi pronuntat in mai multe randuri numele lui Nicolas Sarkozy, la vremea respectiva ministru de interne. O dovada ca lucrurile stau asa ar fi o notita luata de Rondot la intrevederea respectiva in care subliniaza "fixatia Sarkozy" pe care ar fi facut-o Villepin. Lucrurile ar fi ramas poate la stadiul de tentativa de compromitere a unui rival politic daca pe 3 mai 2004 pe adresa unui judecator nu ar fi venit un denunt care il acuza, printre altii, pe Sarkozy ca ar fi primit comisioane oculte, depozitate la societatea de servicii financiare cu sediul in Luxembourg, Clearstream. Ulterior, anchetatorii au fost in masura sa demonstreze ca denuntul era un fals cu scopul de a manipula justitia. In 2004, Sarkozy l-a acuzat direct pe Villepin ca a incercat sa il discrediteze dupa ce acesta din urma a neglijat un raport al DST (serviciul de informatii interne, subordonat ministerului de interne) care il dezincrimina. In 2005, Sarkozy si-a rel