Ciuhandu, prezent şi el la întâlnire, s-a declarat de multe ori adeptul "importurilor" ideilor verificate, care funcţionează deja în oraşele vestice cu care Timişoara este înfrăţită. De Ciuhandu, prezent şi el la întâlnire, s-a declarat de multe ori adeptul "importurilor" ideilor verificate, care funcţionează deja în oraşele vestice cu care Timişoara este înfrăţită. De altfel, o manifestare care a avut loc weekendul trecut, Zilele cartierului Cetate, a fost organizată după modelul Mulhouse. De câţiva ani, primăria oraşului francez alocă un buget direct fiecărui cartier în parte. Sumele nu sunt mari, dar pot fi suplimentate prin sponsorizări şi acţiuni comerciale sprijinite de autorităţile locale. În mare parte, banii sunt direcţionaţi spre mici reparaţii, de trotuare sau de clădiri, în funcţie de necesităţile fiecărui cartier în parte. Reprezentanţii consiliilor consultative de cartier din Timişoara s-au declarat extrem de interesaţi ca un astfel de sistem să funcţioneze şi aici, mai ales că nivelul de implicare în problemele specific locale ar creşte.

Voluntariat de cartier

Din anul 2003, la Timişoara au fost înfiinţate consiliile consultative de cartier, după modelul oraşului Mulhouse. Conform regulamentului adoptat, fiecare astfel de consiliu este format din cel puţin şapte persoane. Întâlnirile sunt regulate, iar în cadrul lor sunt dezbătute problemele specifice cartierului. Este remarcabil că membrii unui consiliu de cartier sunt voluntari. Ei nu beneficiază nici de retribuţie, nici de alte facilităţi. Propunerile, sugestiile şi sesizările consiliilor de cartier sunt analizate de comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Local Timişoara şi de compartimentele de specialitate din cadrul primăriei. Nu de puţine ori, acestea au stat la baza unor hotărâri de consiliu municipal. Oraşul este împărţit pe 13 consilii consultative de cartier.