Palatul Belvedere, resedinta de vara a lui Eugeniu de Savoya(Foto: )
Pentru omul de rind, Viena inseamna snitel, Strauss, si negresit, locul unde s-a dus Horea la imparatu. Pe jos. Ehei, si e ceva de mers pina acolo... In rest, pe Maria Tereza, spre exemplu, mai repede o asociaza cu nastrusnicul armasar decit cu Palatul Schonbrunn.
Palatul Belvedere, mai apoi, e o abstractie, ca de Eugeniu de Savoya, sa ne ierte Dumnezeu, cine sa fi auzit? Muzee or fi existind la Viena, dar costa. Cel din incinta Bisericii lui Carol al VI-lea - 8 euro, iar o tura completa la Schonbrunn - 65 de euro. Deci, ramine Prater-ul, generosul parc de distractii, unde berea e destul de accesibila si slab alcoolizata.
Citiva vienezi zimbitori se indreapta spre iesirea din statia de metrou, cu cateii lor, pufaind relaxati din tigari cu 5 euro pachetul. Aici nu e nici o scofala sa fumezi in magazin, sa-ti duci ciinele cu tine la lucru, pe tramvai, in metrou, sa-l iei cu tine la cafenea.
Asa, toata lumea e fericita! Omul lucreaza mai cu spor, nu-si face ginduri inutile. Si cind zic ca lucreaza, ma gindesc ca asta face vienezul peste zi, caci afara de turisti si de pensionari, de la 9 la 5, orasul de 1,6 milioane de suflete se cam goleste. Trei statii de metrou ma despart de centru. Noroc cu oradeanca mutata aici imediat dupa revolutie, altminteri, tiparitul biletului mi-ar fi luat ceva timp.
La Domul Sf. Stefan nu e inca mare vinzoleala. Afara de dantelaria din piatra, coloanele prelungi te fac sa-ti inalti privirile pina sus, spre talpile lui Dumnezeu, parca.
In rest, vitraliile, orgile, sculpturile, putinii enoriasi matinali ingenuncheati pentru o scurta rugaciune, te imbie sa aspiri atomii de tihna ce plutesc in jur. Si e si gratis! La iesire, ma ciocnesc de un alt jurnalist cl
