Presedintele bolivian Evo Morales a hotarat luni, printr-un ''decret suprem'', nationalizarea tuturor zacamintelor de petrol si ocuparea militara a 53 de instalatii petroliere si de gaze naturale. Companiilor straine, printre care se numara si marii giganti ai industriei de profil, le-a fost lasat un ragaz de 180 de zile pentru a semna noi contracte si li s-a ordonat varsarea a 80% din beneficii catre noul proprietar al campurilor petrolifere, compania de stat YPFB. Masura a determinat ieri un raspuns prompt din partea Comisiei Europene, care se teme de expulzarea companiilor europene.
In cadrul unui discurs tinut la campurile de petrol si gaze naturale de la San Alberto, din sudul tarii, presedintele bolivian Evo Morales a facut public un ''decret suprem'' prin care industria petrolului si a gazelor naturale este plasata sub controlul statului. Bolivia se afla pe locul doi in lume in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale (acestea fiind estimate la 1.550 miliarde de metri cubi), insa exploatarea este facuta in cea mai mare parte de companii straine. Dupa cum remarca BBC, planul presedintelui Morales nu implica, insa, exproprierea si nationalizarea totala a industriei energetice - cel putin nu pe termen scurt. El presupune plasarea, pentru inceput a acestei industrii sub controlul companiei de stat YPFB, fapt ce va permite ramanerea companiilor internationale in Bolivia in urmatorii doi ani.
Evo Morales a promis inca din timpul campaniei electorale masuri care sa vizeze revigorarea industriei energetice nationale, insa la vremea aceea nu erau perfectionate si detaliile acestei operatiuni. "Companiile straine au tot dreptul sa-si recupereze investitiile si sa faca profituri, dar acestea trebuie sa fie echilibrate", declara presedintele Boliviei la vremea respectiva.
Alternativa Bolivariana a Americilor
Decretul survine la num
