În istoria de 85 de ani de handbal în România (se ia ca an de debut al sportului cu mingea la semicerc anul 1921), handbalul în şapte jucători, cunoaşte o dezvoltare şi un avânt numai după cel de-al doilea război mondial, când ia fiinţă primul campionat de handbal în 11 jucători, în 1946. Peste 13 ani se trece la campionatul de handbal în 7 jucători, cu prima ediţie pe regiuni, inter-regiuni, zone şi finală (1959). Au mai trecut 18 ani, până când în 1977 se pun bazele unei noi competiţii, „Cupa României”. Din acel an, în fiecare sezon, cu excepţia sezoanelor 1990/91, 1999/2000 şi 2001/01, s-a organizat această competiţie. Ca sistem de desfăşurare a fost diferit.
Prima ediţie, cu finala la Braşov
Prima ediţie a avut loc în sezonul 1977/78, formaţiile prim divizionare şi şase echipe din divizia secundă au fost împărţite pe patru grupe preliminare. Jocurile au avut loc pe finalul lunii decembrie 1977. După ce s-au desfăşurat serii semifinale la sfârşitul lui februarie, pe 6 aprilie 1978 au avut loc cele două finale la Braşov. În finala mare, Universitatea Timişoara (antrenor Constantin Lache) a învins pe Constructorul Baia Mare, cu 14-12 (9-6), devenind prima deţinătoare a trofeului. Este de altfel singurul trofeu câştigat de timişorence, formaţie care, cu cele zece titluri câştigate în carieră, deţine poziţia a doua în ierarhia campionatelor naţionale.
La următoarea ediţie, Rulmentul reuşeşte ca în seria B – din etapa a doua principală, să se claseze pe locul secund, după „U” Timişoara, iar în seriile pentru locurile 1-8, să obţină dreptul de a evolua pentru locurile 5-6, de la Vaslui. Învingând cu 16-15 (10-9) pe Constructorul Baia Mare, braşovencele se clasează pe poziţia a cincea, după Confecţia Bucureşti, Hidro Constanţa, „U” Timişoara şi Ştiinţa Bacău. Acelaşi loc 5 îl va reuşi şi în ediţia următoare. Cele două poziţii 5, în ediţiile a d
