Termenul pana la care proprietarii de paduri trebuiau sa se asocieze a expirat in 23 aprilie. Dupa aceasta data, cei in cauza risca amenzi intre 10 si 50 de milioane de lei vechi. Pana la amenzi, insa, carasenii care si-au redobandit suprafetele impadurite au posibilitatea de a gasi la altii ceea ce le trebuie lor. Directia Silvica Resita, care administreaza, in prezent, 88 la suta din fondul national forestier al judetului a estimat ca, dupa finalizarea retrocedarilor, fostilor proprietari le vor reveni 140.000 hectare de padure. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139 din octombrie 2005, completata cu HG 483/2006, stabileste obligativitatea proprietarilor de a se asocia in structuri silvice pentru a-si putea administra patrimoniul. In judet exista doua astfel de organisme, la Bania si la Bautari. Pentru ca cei care si-au primit padurile inapoi nu au banii necesari pentru a le asigura paza, atat structura de stat - Directia Silvica - cat si structurile private si-au anuntat disponibilitatea de a asigura fie paza, fie administrarea fondurilor silvice retrocedate. Pana la finele lunii aprilie, la Directia Silvica fusesera depuse 40 de cereri pentru fondul forestier. Dintre acestea, una singura se referea la administrare si a fost inaintata de Primaria Domasnea. La expirarea termenului prevazut de lege, existau incheiate 24 de contracte de paza in Caras-Severin, pentru grupuri de padure de 1.000 pana la 1.500 de hectare. Proprietarii care nu asigura paza suprafetelor impadurite nu vor putea nici sa le exploateze. Se vor lovi de acest "detaliu" la toamna, cand vor avea nevoie de lemn de foc si vor descoperi ca nu li se aproba cererile privind marcarea copacilor care ar urma sa fie taiati. La nivelul judetului, oferta lansata de Directia Silvica Resita este diferentiata. Principalul serviciu vizeaza paza padurilor, care are o valoare estimata intre 8 si 10 euro pe