Intr-adevar, decorul e regulamentar. Toate semnele vestesc aparitia erei economice. Unde e, atunci, cifrul capitalismului romanesc? Nicaieri.

Capitalismul nu e o optiune, ci o consecinta. In spatele acestei formule de organizare sta un efort istoric enorm. Inainte de a naste capitalismul, o societate trece prin chinurile care duc la autonomia individului. Ea adopta, dupa deliberari violente, un soi de fanatism rational al valorilor-cheie: proprietatea si initiativa.

O asa-numita clasa de mijloc preia puterea politica si intemeiaza un stat nonbirocratic. Insa capitalismul nu e contabil si scriptic. El e insotit de suflul cultural al unei societati plesnind de incredere.El se suprapune, cel mai adesea, cu optimismul cultural, cu o anume harnicie, mindra pina la nationalism.

Capitalismul e o exuberanta exigenta, impartasita de grupuri care respecta valori economice de mare acuratete si fac politica deschisa.

Cite dintre datele retetei lucreaza in Romania anului 2006? Semnale tot mai insistente someaza opinia publica sa accepte aparitia capitalismului. Numarul publicatiilor economice a crescut, pina la nivelul curent, in statele occidentale. Stirile economico-bursiere urca solemn in ierarhia emisiunilor tv. Bancile domina centrele marilor orase. „Finantistii" si „brokerii" sint tratati cu veneratie.

De citeva zile, a aparut Money Channel, o televiziune specializata care s-a lansat cu strigatul „Prima televiziune a Romaniei profitabile". Moderatorii ei sustin ca reprezinta „motorul dezvoltarii Romaniei".

Intr-adevar, decorul e regulamentar. Costumele, limbajul, care combina o solida necunoastere a limbii romane cu mimetismul viu al englezei de afaceri, aerele initiatice ale celor care vorbesc, in „real time", despre „profit&loss" aduc ademenitor a capitalism. Toate semnele vestesc aparita erei economic